Mic bilanț pe 2021

În 2021 ne-am vaccinat și ne-am specializat în evenimente transmise online. Ne-am văzut mai rar la sediul din Colivia și-am făcut doomscrolling zi de zi, că doar am avut cu ce: incendiile din spitalele bătrâne și saturate de O2, propagarea accelerată a știrilor false și divizarea totală a societății când vine vorba de vaccinare, pe lângă criza politică iresponsabilă din toamnă și eternele prostii pe care le fac politicienii indiferent de anotimp. O retrospectivă la care achiesăm a făcut sociologul Barbu Mateescu, aici

La începutul lui 2022, nu ne e la fel de ușor să fim optimiștii de serviciu. Chiar și așa, ne crește inima când cunoaștem oameni noi, fie la ateliere sau în proiectele la care suntem parteneri, sau chiar în echipă, unde îi urăm bun venit Anei Dragomir, care ne va ajuta pe partea de research și comunicare. Intrăm, deci, în 2022 cu speranța că nu suntem singurii care sunt încă determinați și îndârjiți să mai stea pe-aici, să punem de-o schimbare. Suntem cu mintea și la alegerile din 2024, când vom avea patru runde de alegeri (europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale) într-un singur an. 

Hai să vedem cum a arătat al doilea an de pandemie pentru noi.

Din câmpul muncii

Ne extindem în țară cu Republica Funky

Principala veste e că în 2021 am început un proiect care ne va ține ocupați timp de doi ani, în încercarea de a ajunge la acei cetățeni civically fit din afara Capitalei. Republica Funky va fi o rețea de organizații locale, creată cu scopul de a sprijini cetățenia activă și dialogul constructiv între autorități, cetățeni și reprezentanții societății civile la nivel local. Activitățile vor implica derularea de training-uri în domeniile care ne-au consacrat, precum și crearea unui indice al transparenței și deschiderii autorităților locale.

Ca un teaser al acestui indice, proiectul a debutat cu o analiză a transparenței bugetelor de municipii: concret, am cercetat în ce măsură respectă cele peste 100 de municipii din România legislația în procesul de elaborare și aprobare a bugetelor locale. Republica Funky va deveni mai vizibilă publicului în 2022: în prezent facem un amplu efort de cercetare behind the scenes pentru a identifica 2 orașe mari, 2 medii și 2 mici, plus o comună către care să ne extindem activitatea. Avem un shortlist, dar urmează să-l validăm cu ajutorul sociologilor.

De gardă în spitale

Cumva în mod previzibil, și anul acesta ne-a fost dat să asistăm la nu mai puțin de 4 incendii în unități medicale și spitale. După fiecare, autoritățile ne-au promis că vor afla de ce s-a întâmplat și că vor veni cu soluții. Pe măsură ce soluțiile au întârziat, ne-am dat seama că ce vedem nu e decât vârful aisbergului și că e important să stăm cu ochii pe ce se întâmplă în spitale. Arma noastră în această luptă este aplicația De Gardă, prin care mereu încurajăm medicii să ne spună, anonim, ce nereguli văd în spitale, căci suntem conștienți că încă nu avem o cultură a avertizorilor de integritate. Vom demara în 2022 un nou proiect ce ține de whistlebloweri, alături de cei de la Recorder.

Proiectele editoriale

Buletin de București, proiectul nostru editorial lansat în 2019, încearcă în continuare să supraviețuiască cu o echipă mică și un buget pe măsură, adică tot mic. Pe lângă câteva materiale de tip breakingcare au fost preluate și de presa mainstream (vaccinarea paralelă, medalioanele de protecție Covid cumpărate de Primăria Voluntari, trolli lui Băluță, bani europeni în pandemie), am organizat și șase dezbateri numai una și una, în seria Marele București. A fost o ocazie de a privi către viitor și să ne întrebăm, alături de experți, jurnaliști și ONGiști, cum poate arăta capitala noastră în următorii 30 de ani. Elaborat în contextul SIDU București, „Marele București” continuă un pic și-n 2022. Anul trecut ne-am concentrat pe șase mari teme:

  1. Nord vs Sud
  2. Agentul termic
  3. Atenție, cade tencuiala!
  4. Transport sustenabil
  5. Bucureștiul Metropolitan
  6. București 2050

Tot la Buletin de București, i-am ajutat pe jurnaliști să strângă aproape 10.000 de euro într-o campanie de crowdfunding pentru a investiga cine profită de pe urma pandemiei, ce firme câștigă licitațiile și unde miroase a corupție. Și site-ul publicației a primit un mic refresh (dar mai e mult până să fie unul modern), iar cititorii se pot abona la newsletter-ul săptămânal.

Pe zona de fact-checking, redactorii Factual au continuat să urmărească declarațiile politicienilor, dar și să verifice informațiile din spațiul public și au legat prietenii noi. Principala noutate e însă adeziunea formală la rețeaua internațională IFCN.

Spre final de an, ne-am aplecat un pic asupra propagandei îndreptate împotriva Occidentului; mulțumită unei sponsorizări din partea Diviziei de Diplomație Publică a NATO, am explorat narațiunile anti-occidentale care s-au propagat în 2021 pe social media, în România. De aici au rezultat o investigație făcută de jurnaliști, o cercetare detaliată despre acest fenomen al propagandei și un clip video în care vlogger-ul Zaiafet rezumă concluziile descoperirilor noastre, vorbind despre 5 falsuri rusești.

Advocacy

În 2021 am făcut eforturi pentru a încerca să aducem principiile Open Contracting în legislația achizițiilor publice. Am găsit deschidere în rândul unor parlamentari și aleși locali, rămâne să vedem cum se vor concretiza promisiunile pe care le-am primit. Cert e că încă din 2014 încercăm să convingem decidenții că acest ansamblu de norme și practici numit open contracting poate aduce mai multă transparență și eficiență în achiziții publice. Poate suna abstract, dar când te gândești că mai mult de un sfert din achizițiile publice din România sunt suspecte de corupție sau fraudă, începi să realizezi câți bani publici sunt irosiți. Aceste principii le-am menționat încă de la contribuția noastră către PNRR și le-am readus în discuție în cadrul unui webinar pentru autoritățile locale. Am adus în aceeași cameră (virtuală) primari, consilieri locali, specialiști din partea organizației Open Contracting Partnership, precum și vecinii ucrainieni care ne-au povestit cum au implementat platforma de achiziții ProZorro. Webinarul a fost precedat de o conferință publică pe același subiect, la care au participat parlamentari din partea PSD, PNL și USR, precum și Ambasadoarea Franței în România și un reprezentant al Agenției Franceze Anticorupție. 

Tot anul acesta, ne-am pus la dispoziție abilitățile de advocacy pentru a-i ajuta pe prietenii de la Parcul Natural Văcărești să creeze o rețea de arii naturale urbane și să promoveze proiectul de lege inițiat în 2019 pentru înființarea de arii naturale urbane. 

Pentru prima dată, am lucrat la o analiză a activității parlamentarilor. Ne-am uitat la activitatea aleșilor din intervalul februarie – iunie 2021, ca să vedem ce și cum au legiferat (și ce teme mari au ratat). A fost o ocazie să și explicăm un pic cum funcționează Parlamentul și, desigur, să facem câteva recomandări, în principal pentru site-urile haotice ale celor două camere.

Vara acestui an a fost marcată de includerea sitului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, Încă din iunie i-am cerut lui Florin Cîțu (pe atunci premier) să ne explice ce are de gând aici, căci PNL se angajase la acest demers în programul de guvernare. Ulterior, alături de Declic, am încercat să explicăm mai bine ce înseamna Roșia în UNESCO, ceva devenit deja piesă de teatru absurd. Am decis că #RomâniiTrebuieSăȘtie și când s-au împlinit 3 ani de la rușinoasa zi de 10 august 2018 și am cerut, din nou, o anchetă corectă. Degeaba.

Pandemia nu ne-a dat pace nici anul acesta, ba chiar am constatat efectele restricțiilor. Am cerut, din nou, deschiderea datelor Covid-19, și ne-am enervat când Ministerul Sănătății ni le-a dat  dar a fost „sancționat” cu venirea Corpului de Control. Ministrului Sănătății de atunci i-am făcut și o serie de recomandări privind cheltuielile în pandemie și ne-am scărpinat în cap încercând să înțelegem de ce, în vară, erau permise evenimentele cu 75.000 de oameni, dar nu și protestele cu mai mult 500.

Am contribuit la o cercetare Globsec privind Superlativele României, ocazie cu care am aflat că suntem cei mai corona-sceptici din regiunea CEE și am contribuit la raportul Rule of Law al Comisiei Europene.

Nu în ultimul rând, am cerut politicienilor un Cod Electoral Unificat și i-am cerut președintelui Iohannis toleranță zero pentru plagiat la doctorat printr-o scrisoare deschisă. Am semnat încă una adresată primarului Nicușor Dan (care ne-a răspuns afirmativ) în speranța acordării Titlului de Excelență lui Gheorghe Ursu, inginerul care a încercat să ne avertizeze de vulnerabilitatea seismică a clădirilor imediat după cutremurul din ‘77, dar a fost torturat până la moarte în arestul Miliției.

Educație civică

Anul acesta am pornit tare cu o serie de training-uri pe subiecte pe care le stăpânim; spre exemplu, Elena i-a învățat pe alți ONGi-ști și pe educatori să lupte cu dezinformarea, iar Oana Despa i-a invățat pe tineri cum să facă față valului de fake news de pe social media. 

Am promovat educația civică în forme ușor de digerat, ca de exemplu prin takeover-ul făcut pe Instagram de două studente pasionate de problematica naționalismului sau prin training-ul făcut de Cosmin la Ideo Ideis. Am explicat de ce e important Dreptul de a Ști și de ce a fost greu să-l sărbătorim anul acesta, dar ne-am bucurat de prietenia cu cei de la Cărturești prin care v-am putut oferi lecturile din Raftul Civic, de Ziua Constituției.

Bani publici

Anul acesta, s-a întâmplat să fie nevoie să facem de două ori tradiționala solicitare de dezbatere pe bugetul de stat: o dată în februarie, pentru bugetul întârziat al anului 2021 și încă o dată în decembrie pentru cel al anului 2022. Și, fiindcă premierul Cîțu spunea că „mulți nu știu să citească un buget”, am explicat bugetul de stat pe înțelesul tuturor cu ajutorul unui macroeconomist. Ne-am făcut și datoria față de Open Budget Survey ca să vedem cât de responsabil a fost guvernul cu măsurile fiscale luate în pandemie și am trimis, în companie selectă, la nivel european, recomandări pentru transparență în achiziții publice.

Despre banii din Planul Național de Redresare și Reziliență am subliniat în repetate rânduri că sunt o oportunitate pentru țara noastră. Desigur, a trebuit, întâi, să cerem relansarea dezbaterilor publice pentru actualizarea PNRR, înainte să fi ajuns la Comisia Europeană. Ulterior, am participat și noi la consultările MIPE și am făcut propriile propuneri de reforme în educație și transparența banilor publici și ne-am spus (cu bune și rele) părerea despre noua variantă la care au ajuns autoritățile române. Fiindcă este un subiect atât de complex, am simțit nevoia, într-o discuție live, să și explicăm ce înseamnă PNRR pentru țara noastră. Nu în ultimul rând, fiindcă ne plac dezbaterile publice pe implementarea planurilor cruciale țării noastre, am cerut (și primit) dezbatere pe implementarea PNRR și am aflat unde se situează România în promisiunile privind transparența acestor cheltuieli.

Acum două secole, era inginer român însă, anul acesta, Anghel Saligny a fost numele la care coalițiile politice au tremurat, iar noi ne-am pus mâinile în cap. După ce am participat la (și comentat) dezbaterea privind ceea ce urma să devină OUG-ul programului „Anghel Saligny”, am cerut Avocatului Poporului să sesizeze CCR când Guvernul a aprobat programul printr-o ordonanță vădit neconstituțională. La sfârșit, după o altă dezbatere a Ministerului Dezvoltării, ne-am întrebat cât de eficient este programul „Anghel Saligny”, poreclit de mulți PNDL 3. 
Când te gândești la ceva numit „fondul de rezervă”, probabil că mintea se duce către bani albi pentru zilele negre ale autorităților locale. Însă, după ce guvernul Cîțu a alocat peste un miliard de euro primăriilor și consiliilor cu culori politice prietenoase, am început să săpăm și am explicat cum Fondul de Rezervă Bugetară este o alocare discreționară chiar mai gravă decât cele din celebrele PNDL. Pe lângă analiză și vizualizările împărțirii banilor în teritoriu, am pus la dispoziție datele și în format XLS deschis, am explicat, live și în detaliu, care-i faza cu acest fond de rezervă.

Apariții în presă

Ne-am bucurat că și anul acesta am putut fi subiect de știre, fie că este vorba despre analizele pe care le publicăm, conceptele pe care le promovăm sau soluțiile pe care le aducem pentru probleme care dor. Am răspuns cu plăcere și când jurnaliștii ne-au întrebat direct despre activitatea noastră sau ne-au surprins la evenimente.

Dacă vrei să ne susții ca să ne facem treaba mai ușor și să ne streseze ziua de mâine un pic mai puțin, o poți face mai jos.

Dacă vrei să vezi ce-am făcut în anii trecuți:

Related Posts

Leave a comment