9, pache protopopescu
+031 424 32 25

Dacă vrem să nu mai fim tratați ca o colonie, trebuie să încetăm să ne purtăm ca una

Pe 30 martie 2015 nu s-a întâmplat nimic extraordinar – o nouă propunere legislativă controversată, care scotea la propriu conflictul de interese din Codul Penal, a fost aprobată tacit de o cameră a Parlamentului. Noroc că presa a fost pe fază.

Ce se modifică?

Dincolo de faptul că dispare infracțiunea de conflict de interese, implicațiile sunt următoarele:

  • este dat liber la angajarea nepotului, soției, mătușii, copilului sau a unui fost partener de business la parlament, la guvern sau oriunde ne mai trece prin minte (în acest moment, câteva zeci de parlamentari sunt anchetați pentru că și-au angajat rudele, majoritatea fiind deja condamnați în primă instanță și câțiva definitiv)
  • dacă angajarea se face pe o poziție bine plătită, aceasta nu mai este o problemă, nemaifiind pedepsit conflictul de interese care rezultă astfel într-un folos material pentru cineva din familia ta
  • este eliminată referința la art. 308, adică nu se mai consideră a fi conflict de interese faptul că, spre exemplu, un ministru care a oferit niște contracte publice bănoase unei firme devine angajatul acesteia imediat după încetarea mandatului


Cum dispare conflictul de interese din Codul penal?

Conflictul de interese este definit de art. 301 din Codul penal, astfel:

(1) Fapta funcţionarului public care, în exercitarea atribuţiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obţinut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soţul său, pentru o rudă ori pentru un afin până la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcţie publică.

(2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplică în cazul emiterii, aprobării sau adoptării actelor normative.”

Pentru această faptă, este prevăzută o pedeapsă cu închisoarea de la 1 la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică.

Potrivit art. 308 din Codul penal, dispoziţiile acestui articol se aplică și „faptelor săvârşite de către sau în legătură cu persoanele care exercită, permanent ori temporar, cu sau fără o remuneraţie, o însărcinare de orice natură în serviciul unei persoane fizice dintre cele prevăzute la art. 175 alin. (2) ori în cadrul oricărei persoane juridice.”

Pe 29 mai 2014, exact în ziua în care erau anunțate rezultatele oficiale finale ale alegerilor europarlamentare, a fost înregistrată la Senat o propunere legislativă cu un articol simplu, care spunea următoarele lucruri:

  • conflictul de interese este înlocuit cu ”folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane”
  • prevederile nu se mai aplică, pe lângă emiterea, aprobarea sau adoptarea actelor normative, nici când decizia duce la ocuparea de catre o persoana a unei functii indiferent in ce modalitate si sub ce forma se realizeaza aceasta și nici când este vorba de exercitarea atributiilor de serviciu privind acordarea catre subalterni a drepturilor legale ale acestora

Inițiatorii propunerii sunt:

  • Ionescu Aurelian – deputat PC;
  • Marocico Ion – deputat UUR (minoritãti);
  • Márton Árpád-Francisc – deputat UDMR;
  • Nica Nicolae-Ciprian – deputat PSD;
  • Roman Victor – deputat PSD.


De ce au făcut asta?

Explicația oficială – din expunerea de motive – este aceea că:

  • prin folosirea expresiei ”folos patrimonial” nu se înțelege clar dacă acesta este unul legal sau nelegal
  • extinzându-se materia conflictului de interese la mediul privat, înseamnă că lumea nu își mai poate angaja la propria firmă sora, fratele etc.
  • sunt exemplificate situații în care, în opinia inițiatorilor, ar fi marcate de conflict de interese momente precum alegerea președintelui CSM sau alegerea președinților Camerei Deputaților sau Senatului.

Care a fost traseul?

  • 29-05-2014 – Înregistrat la Senat pentru dezbatere cu nr. b293
  • 03-06-2014 – trimis pentru aviz la Consiliul legislativ (termen: 03.07.2014)
  • 03-06-2014 – trimis pentru punct de vedere la Guvern
  • 02-07-2014 – primire aviz de la Consiliul legislativ – cu nr. 772/02.07.2014 (favorabil)
  • 09-09-2014 – cu nr.L531 prezentare în Biroul permanent; Senatul e prima Cameră sesizată
  • 09-09-2014 – trimis pentru raport la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări (TERMEN: 07/10/2014)
  • 09-09-2014 – trimis pentru aviz la Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi (TERMEN: 30/09/2014)
  • 23-09-2014 – Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări depune raportul cu nr. 307-NEGATIV
  • 30-09-2014 – Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi transmite avizul cu nr. 222-NEGATIV
  • 01-10-2014 – înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului
  • 25-02-2015 – înscris pe ordinea de zi a plenului Senatului
  • 25-02-2015 – trimis pentru raport suplimentar la Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunităţi şi validări
  • 30-03-2015 – adoptat de Senat potrivit prevederilor art.75 alin.(2) teza a III-a din Constituţia României, republicată

Ce s-a întâmplat pe procedură?

Comisia juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări dă raport negativ. Un aviz negativ vine și de la Comisia pentru drepturile omului, culte și minorităţi. Niciunul dintre aceste documente nu dă însă detalii despre motivele raportului, respectiv avizului negativ.

Consiliul Legislativ avizează însă favorabil proiectul, însă își declină o opinie pe oportunitatea legii. Raportul cuprinde totuși niște observații extrem de importante:

  • că oricum situațiile de conflict de interese pe care le vrea eliminate propunerea sunt reglementate și de alte legi, nu doar de Codul penal (Legea 161/2003, Legea 293/2004, Legea 303/2004, Legea 144/2007 etc)
  • că există o jurisprudență a Curții Constituționale (Decizia 2/2014) prin care se respinge destul de clar situația în care conflictul de interese ar fi dezincriminat, o astfel de inițiativă fiind în contradicție cu normele și principiile Constituției
  • că un alt posibil argument pentru neconstituționalitatea unei astfel de inițiative este legat de faptul că România a ratificat prin Legea 365/2004 Convenția Națiunilor Unite împotriva Corupției, care îndeamnă statele membre la asigurarea unui cadrul legislativ privind conflictul de interese

În timpul dezbaterii în Plenul Senatului din 25 februarie 2015, niciunul dintre inițiatorii propunerii legislative nu a fost în sală. De asemenea, Guvernul nu a venit cu un punct de vedere scris privind această propunere, poziția fiind exprimată doar verbal de către un reprezentant al Ministerului Justiției. În timpul discuțiilor, unii senatori nu s-au arătat convinși de explicația oferită de Ministerul Justiției sau de Comisia juridică, motiv pentru care s-a votat prelungirea termenului de aprobare tacită de la 45 la 60 de zile și retransmiterea la comisie a proiectului legislativ.

De la acea ședință și până pe 30 martie, când a fost considerat ca fiind expirat termenul de 60 de zile, nu mai există pe site-ul Senatului niciun fel de referință privind un eventual nou raport. Drept urmare, acest proiect a fost considerat aprobat tacit și transmis către Camera Deputaților care este și cameră decizională.

De ce este important?

  • Doar în luna martie, Senatul a fost informat în plen de împlinirea termenului de aprobare tacită pentru nu mai puțin de 20 de inițiative legislative.
  • În acest moment sunt 26 de propuneri legislative aflate în circuitul Senatului (în diverse stadii) doar din 2014-2015 pentru modificări aduse Codului penal și codului de procedură penală

Întâmplarea din 30 martie nu este singulară. Poate aceasta va fi respinsă de Camera deputaților sau poate va fi declarată neconstituțională. Problema este că toate aceste inițiative cu efecte semnificative asupra luptei împotriva corupției sau a bunei funcționări a justiției în general nu fac decât să pună din nou în umbră Parlamentul României. Și mai ales angajamentul parlamentarilor pentru aceste eforturi.

Din păcate, atunci când inițiativele se succed cu atâta rapiditate și fără o dezbatere largă (uneori cu ignorarea avizelor sau opiniilor unor instituții fundamentale), singura variantă care rămâne este aceea de a apela la ambasadele statelor occidentale sau la Comisia Europeană. Nu pentru că noi cetățenii sau societatea civilă ne-am simți colonie, ci pentru că Parlamentul ne-a obișnuit ca, de fiecare dată când răsuflăm ușurați că membrii lui au învățat lecția democrației, să dea impresia unei butelii. Butelia pe care trebuie să stai cu ochii, pentru că altminteri va exploda și, odată cu credibilitatea (câtă a mai rămas) Parlamentului riscăm să pierdem și progresele din justiție și anticorupție realizate până acum.

Dragi parlamentari, dacă aveți impresia că suntem tratați ca o colonie și că iar vor țipa ambasadele, încercați să nu vă mai purtați ca acei copii care își aprind o țigară imediat ce au plecat părinții de acasă. Oricât pătrunjel ați mânca, tot miroase a fum.

Cu înverșunare,

Funky Citizens

 

Related Posts

Comments (1)

[…] ne-am înverșunat la final de martie, când s-a aprobat tacit un Cod Penal care dezincrimina conflictul de interese […]

Leave a comment