Analiză pe bugetul Bucureștiului pe 2016

Fotografie de la sediul Primăriei Capitalei, puțin înainte de începerea dezbaterii pe bugetul 2016

Update: Citește și articolul din republica.ro scris de Elena după dezbaterea pe buget
Bugetul local nu e doar un document contabil, e și unul care consfințește, prin prisma conținutului său, și viziunea de dezvoltare a unei localități. E dreptul nostru, al cetățenilor, să fim implicați în alcătuirea bugetului localităților în care locuim. Doar că de multe ori aceste documente sunt mult prea tehnice pentru a fi înțelese de nespecialiști, drept urmare sunt rare momentele în care bugetele se dezbat public, așa cum prevede legea.

Fotografie de la sediul Primăriei Capitalei, puțin înainte de începerea dezbaterii pe bugetul 2016

Știm că autoritățile locale au puține resurse pentru a oferi bugetul într-un format prietenos pentru cetățenii care îl finanțează. Tocmai de aceea, credem că societatea civilă are un rol important în accesibilizarea informațiilor bugetare pentru publicul larg și pentru implicarea cetățenilor în prioritizarea cheltuirii banilor publici. Până să lansăm noua variantă a site-ului BaniPierduti.ro, la care lucrăm de zor, vă prezentăm, la fel ca și-n 2014 și 2015, o analiză pe bugetul capitalei.

[btn_arrow_info url=”http://www.funkycitizens.org/wp-content/uploads/2016/02/Analiza-buget-Bucuresti-2016.pdf” target=”_self” position=”left”]Citește analiza pe bugetul Bucureștiului 2016 – PDF[/btn_arrow_info]

Documente utile:

1. Analiza pe bugetul Bucureștiului – 2016 în format .docx
2. Bugetul local detaliat + estimări pentru anii 2017-2019: .CSV / .XLSX
3. Transferurile din bugetul local pentru subvenționarea instituțiilor de interes local și estimări pentru anii 2017-2019: .CSV / .XLSX

Principalele observații pe proiectul de buget sunt:

1. Bucureștiul are cel mai mare deficit din ultimii ani (peste 200 milioane de lei), în condițiile în care trebuie să acopere de la bugetul local inclusiv proiectele cu finanțare nerambursabilă pentru care autoritățile au pierdut sumele de la Uniunea Europeană, prin necheltuirea lor înainte de 31 decembrie 2015.
2. Deși mult mai realiste decât în alți ani, veniturile și cheltuielile par ușor optimiste, existând riscul nerealizării acestora și a unei dependențe foarte mari a bugetului local față de bugetul de stat (situațiile pe trimestrul IV din 2015 arătau un grad de dependență de 92,7%).
3. În continuare, o parte semnificativă din bugetul Municipiului București (peste 1 miliard de lei) se duce către subvenționarea energiei termice și a transportului public local.
4. Nu sunt clare criteriile după care au fost prioritizate alocările bugetare pentru investiții, existând riscul ca în continuare costurile pentru acestea să crească prin nefinalizarea la termen.